Factura de 863 de euro pentru intervenția lăcătușului este legală

Astăzi vom discuta despre o persoană din München care a avut nevoie de un lăcătuș în week-end care nu a fost de acord cu suma uriașă pe care a trebuit să o plătească și și-a cerut dreptatea în instanță.

În acest caz, persoana a rămas închisă în locuință și nu a mai putut ieși, într-o zi de duminică la ora 22. În primă fază acesta a sunat la pompieri, de unde a fost îndrumat să sune la un lăcătuș.

Acesta a reușit să ia contactul cu un lăcătuș care în jurul orei 24 a ajuns la fața locului. Acesta i-a înmânat clientului (pe sub ușă) un formular în care erau stipulate costurile pentru intervenție astfel (netto):

  • Intervenție în timpul săptămânii 9-18 – 189 de euro
  • Costuri cu transportul – 20 de euro
  • Intervenție în zi de duminică/zi liberă – 189 de euro.

Fără semnătura clientului nu se putea face intervenția. Chiar dacă clientul ar fi refuzat semnătura, acesta ar fi trebuit să plătească costurile cu transportul și timpul pentru acesta. Clientul a semnat acest formular și intervenția a început.

Astfel s-a constatat că ușa nu a rămas blocată ci că lacătul (broasca) era defect.

Clientul a cerut schimbarea acestuia pe loc. Lăcătușul a cerut un preț de 169 de euro pentru lacăt și 139 de euro pentru timpul de lucru (netto).

Clientul apoi a semnat protocolul de preluare a lucrării și astfel a confirmat că munca a fost făcută și că se angajează la plata sumei de 863,94 euro. Acesta a plătit această sumă cu bani lichizi la fața locului, argumentând că pentru plata cu cardul i s-ar fi cerut 9,90 de euro în plus.

Proprietarul locuinței i-a înapoiat clientului suma de 217,18 euro după ce a consultat recomandările de preț ale Asociației Federale a Metalului ( Bundesverband Metall).

Astfel, clientul a dat în judecată lăcătușul din două motive.

  1. Pentru că a profitat de situația de urgență a clientului
  2. Pentru că a cerut un preț mult prea mare

Judecătorul i-a dat dreptate lăcătușului în ambele cazuri argumentând astfel:

  1. Clientul nu se afla într-o situație de urgență. Acesta era acasă, avea legătură la internet și telefon și acesta avea posibilitatea de a refuza serviciul oferit și căutarea unui alt lăcătuș. Lăcătușul a detaliat oferta înainte de a începe munca și astfel clientul avea posibilitatea de a refuza. Deși situația pentru client era incomodă, aceasta nu era o urgență.
  2. Judecătorul a argumentat prețurile ca fiind în ordine atât timp cât cineva este dispus să le plătească: „ Într-o economie de piață liberă, caracterizată de principiul libertății contractuale, trebuie lăsată la latitudinea părților să stabilească o remunerație adecvată pentru un anumit serviciu. Dacă un furnizor face oferte supraevaluate, pe termen lung, acesta va trebui fie să își reducă prețurile, fie să dispară de pe piață ( din cauza competiției).

Sursa:

Urteil des Amtsgerichts München vom 08.01.2020
Aktenzeichen 171 C 7243/19