Cei care lucrează, trebuie să fie plătiți, totuși nu toți angajatorii țin cont de acest drept. Unii angajatori plătesc prea târziu, plătesc doar o parte sau chiar deloc. Angajații se pot totuși apăra împotriva acestui lucru. Pentru aceasta există mai multe modalități, pe care le vom afla din cele ce urmează.
Angajatorul nu plătește. Ce este Lohnverzug ( arierat salarial, restanță salarială)?
Un angajator este obligat să plătească salariul unui angajat punctual la o dată stabilită în fiecare lună. În cazul în care șeful nu reușește să facă acest lucru și depășește data scadentă, acesta va fi în incapacitate de plată către angajat. Acest lucru se întâmplă în mod automat, un angajat nu trebuie să înștiințeze șeful.
Cu toate acestea, pentru ca plata să fie întârziată, angajatorul trebuie să fie responsabil pentru neplata salariului. Dacă, spre exemplu, banca este de vină, nu se vorbește despre neplată. În acest caz, un angajat cu greu poate face ceva împotriva unei plăți salariale sau a unei plăți salariale întârziate.
Care sunt termenii de acționare?
Dacă angajatorul nu plătește niciun salariu, sau cel puțin pentru o perioadă lungă de timp, atunci o persoană are la dispoziție diverse instrumente juridice pentru a-și obține banii.
În primul rând, trebuie să știți că trebuie să acționați rapid dacă doriți să solicitați o plată salarială. Acordurile colective (Tarifverträge) pot include perioade în care un angajat trebuie să pună în aplicare revendicările sale care decurg dintr-un raport de muncă, inclusiv cu privire la remunerare. Dacă un angajat trece aceste termene, el sau ea își pot pierde salariile sau salariile restante.
În funcție de acordurile din angajare sau din acordurile colective, un angajat trebuie să ia măsuri împotriva întârzierii efectuării plăților în termen de trei sau șase luni și să solicite plata salariilor de la angajator.
Pași practici pentru recuperarea salariului
1.Cererea plății salariului în scris către angajator.
În perioadele sus menționate, ar trebui mai întâi să solicitați angajatorului în scris să plătească salariul sau salariile. Scrisoarea trebuie să conțină suma salariului neplătit și o perioadă până la care aceasta trebuie transferat.
Pentru model click aici.
2. Avertizarea șefului în cazul neplății
Dacă angajatorul nu răspunde la această scrisoare și dacă continuă să întârzie plata, angajatorul ar trebui să primească un avertisment. Un avertisment nu este doar o amenințare puternică, ci și o condiție prealabilă pentru o reziliere fără notificare din cauza întârzierii continue.
Pentru model click aici.
3. Plângere la Arbeitsgericht
Dacă nici cererea de plată, nici avertizarea nu conduc la obținerea plății, trebuie să depuneți o plângere la un tribunal de muncă ( Arbeitsgericht). Trebuie dat în judecată pentru salariul brut, plângerea poate fi trimisă instanțelor de judecată din cadrul Tribunalului de muncă. Este puternic recomandată consultarea unui avocat în dreptul muncii.
Puteți obține rapid un verdict asupra creanțelor salariale. Aceasta este, de obicei, o hotărâre implicită. Hotărârile judecătorești neîndeplinite se eliberează ori de câte ori angajatorul pârât nu se prezintă în instanță. Astfel de hotărâri sunt titluri executorii prin care salariatul sau avocatul acestuia pot dispune unui executor judecătoresc să blocheze contul angajatorului.
Taxa pentru întârziere: 40 de euro indiferent de valoarea salariului
De la 30 iunie 2016, cererea legală de despăgubire forfetară în valoare de 40 EUR se aplică salariului nerambursat. Această sumă se plătește angajatorului pentru fiecare întârziere, chiar și pentru o plată în avans. Schema este menită să încurajeze angajatorii să plătească la timp.
În cazul în care angajatorul nu plătește în mod periodic, acesta se află în incapacitate de plată din prima zi de întârziere a plății. Nu este necesar un memento anterior din partea angajatului. Aplicarea sumei forfetare ca despăgubire pentru daunele de plată a fost inițial refuzată de unele instanțe de muncă. Instanța regională a muncii din Köln a decis în favoarea angajaților printr-o hotărâre judecătorească din noiembrie 2016 (a se vedea: 12 Sa 524/16).
În plus față de taxa de întârziere, in momentul neîndeplinirii obligațiilor, angajatorul trebuie să plătească dobânda de întârziere de 4,87% peste valoarea de bază a salariului brut de la acea dată.
Dobânda de întârziere de 4.87%
În cazul în care angajatorul este în incapacitate de plată, acesta poate fi, în principiu, obligat să plătească dobânzi de întârziere La calcularea dobânzii de întârziere, trebuie menționat faptul că rata dobânzii se calculează anual și trebuie convertită pentru zilele restante.
Trebuie mers în continuare la serviciu, dacă angajatorul nu ne plătește?
Nu trebuie să mergi la serviciu dacă angajatorul nu plătește salariul. Acest lucru este valabil doar în cazul în care angajatorul se află în arierate considerabile. Instanțele de judecată consideră o întârziere de cel puțin două luni considerabilă. După două luni, un lucrător poate avea dreptul la un drept legal de reținere.
Cine vrea să se folosească de acest drept, trebuie să ia notă: Un angajat trebuie să informeze angajatorul în scris că își exercită dreptul la reținere și nu mai este disponibil la lucru.
Demisie la zi din cauza neplății
Angajații pot rezilia fără preaviz în caz de întârziere a plății, dar șeful trebuie avertizat în scris în prealabil. Încetarea fără preaviz este legitimă numai dacă angajatorul are întârzieri de cel puțin două luni. Sfat foarte util este păstrarea constantă a legăturii cu agenția de muncă de care aparțineți. Explicați-le situația în care vă aflați și lăsați-vă îndrumați în direcția bună.
Mai avem dreptul la ajutorul pentru șomaj în acest caz?
După cum știți, pentru cei care își dau demisia, există o pauză de 3 luni până la plata ajutorului de șomaj.
Dreptul la ajutorul de șomaj revine chiar și înainte de a rezilia la zi. De aceea este foarte importantă colaborarea cu agenția forțelor de muncă.
Ce se întâmplă în caz de faliment?
Dacă societatea este falimentară, trebuie să contactați mandatarul de faliment și să solicitați salariul sau salariile restante. În același timp, trebuie să solicitați bani de faliment la Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, un serviciu pe care autoritatea îl plătește pentru ultimele trei luni.